Noapte Galileana

Nopti galileene este activitatea care s-a desfasurat in Sala Multifunctionala a Cetatii din Oradea, vineri 23 Octombrie 2009.

Activitatea ar fi trebuit sa cuprinda doua parti: prezentari multimedia in cetate si o iesire cu telescoapele in Piata Independentei, langa statuia lui Mihai Eminescu.
Din pacate, norii de deasupra orasului s-au incapatanat si au ramas in continuare pe cer,facand imposibila orice observatie.

Seara a inceput cu prezentari in PowerPoint:
1. Galileo Galilei -eleva Georgiana Gavra
2. Jupiter si satelitii galileeni-eleve Madalina Jipa si Ioana Porumb
3. Planeta Saturn- eleve Anca Negru si Madalina Mantu
4. Luna- eleva Ioana Matiuta.

Cerul innorat nu ne-a permis observarea constelatiilor, insa am vizionat un film despre constelatiile cerului in lunile octombrie-decembrie.
Seara s-a incheiat cu prezentarea unor superbe astrofotografii realizate de Tibi Vesselny.

Au participat la activitate elevi din Liceul Teoretic "Aurel Lazar", CT "M. Viteazul", CN "Emauil Gojdu" si bineinteles copiii de la Scoala "Oltea Doamna" din Oradea. Au fost deasemenea prezenti membrii ai astroclubului Meridian 0 si un invitat din Salonta, dl. Matias Csukas.

Galileo Galilei

Galileo Galilei (1564-1642), astronom si fizician italian, este cunoscut ca fiind fondatorul stiintei moderne experimentale.
Cariera sa de astronom, Galilei o incepe ca profesor de astronomie si de matematica la Pisa (1589) si apoi la Padova (1592). Pe acea vreme, conform invataturii lui Aristotel completata de conceptiile lui Ptolemeu, universul era considerat constituit din doua parti independente si diferite una de alta: cerul si Pamantul. Teoria din acea vreme sustinea ca Soarele si planetele se miscau pe cercuri perfecte in jurul Pamantului (teoria geocentrica).
Activitatea de cercetare in astronomie a lui Galilei se intensifica in 1609, o data cu intuitia lui geniala de a folosi luneta ca un instrument al observatiei si cercetarii obiective stiintifice a corpurilor ceresti; sub influenta acestei idei, Galilei incepe constructia unor lunete perfectionate atat ca putere de marire, cat si de posibilitate de a deplasa obiectivul fata de ocular, care ii aduc numirea de profesor pe viata la Universitatea din Padova. La 7 ianuarie 1610 el foloseste pentru prima data in lume luneta in cercetarea astronomica.
Printre primele descoperiri, la 25 iulie 1610, Galilei identifica, la nivelul posibilitatilor telescopului sau, inelul lui Saturn. Facand observatii asupra Lunii, Galilei demonstreaza ca Luna nu este un corp neted, omogen, de forma strict sferica, construit dintr-o substanta absolut pura, ci ca suprafata Lunii este neomogena, rugoasa, acoperita de munti si cratere.



Una dintre cele mai importante descoperiri astronomice o relizeaza la 7 ianuarie 1610: existenta unor sateliti care se rotesc in jurul lui Jupiter, satelitii galileeni. Observa inelele planetei Saturn, fazele lui Venus, planeta Marte:



In decembrie 1610 Galilei identifica fazele planetei Venus si demonstreaza miscarea planetei Venus in jurul Soarelui, aducand inca o dovada ca centrul orbitei acestei planete nu este Pamantul, ci Soarele. In mod analog a identificat, dupa deplasarea petelor solare si variatia intensitatii lor, rotatia Soarelui in jurul axei sale.



Este condamnat de biserica catolica la inchisoare pe viata, insa din cauza varstei avansate si a starii subrede de sanatate ii este permis arestul la domiciliu.
In 1992, Papa Ioan Paul al II-lea declara in public ca biserica a facut o mare gresala in a-l condamna pe Galilei.